|
|
Cuvantul dinozaur vine din limba greaca, de la cuvintele deinos ce inseamna cumplit si sauros ce inseamna soparla.
Dinozaurii au trait in era Mezozoica. Aceasta se imparte in: Triasic (cu 220 milioane de ani in urma), Jurasic (cu 200 milioane de ani in urma), Jurasicul Superior (cu 150 milioane de ani in urma), Cretacic (cu 90-110 milioane de ani in urma), Cretacicul Mediu si Tarziu (cu 65 milioane de ani in urma). Se presupune ca dinozaurii au aparut in perioada Triasicului mijlociu, si au disparut acum 65 milioane de ani in urma, deci in Cretacic Mediu si Tarziu, fara a se sti precis cauza acestei disparitii. In prezent exista numeroase teorii cu privire la cauza disparitiei. Printre teoriile cele mai cunoscute sunt cele legate de schimbarea polilor, topirea calotelor glaciare, cutremure groaznice, explozia unei supernove, ciocnirea cu o cometa, incalzirea brusca a climei, racirea brusca a climei, umiditate excesiva, seceta cumplita, epidemii, si altele. O alta teza interesanta a fost cea a fizicianului Luis Alvarez, laureat al premiului Nobel, care a lansat ipoteza unei catastrofe meteoritice. Descoperind o mare cantitate de iridiu, in roci sedimentare mai vechi de 65 milioane de ani, Alvarez a concluzionat ca in perioada in care au disparut dinozaurii a avut loc o catastrofa meteorica (iridiul lipseste din scoarta terestra in mod normal). Ipotezele privind pieirea brusca a dinozaurilor au fost infirmate, ultimile studii aratand ca acest proces a durat cel putin 10 milioane de ani, dupa care au fost inlocuiti de mamifere.
A existat o mare diversitate de dinozauri, unii cu sange cald altii cu sange rece, unii ierbivori altii carnivori, unii blanzi altii agresivi, cu doua sau cu patru picioare, de la marimi uriase, de 20-30 metri lungime, la dimensiuni de 2-3 metri. Dinozaurii pot fi clasificati in doua categorii principale: dinozaurii cu o structura a membrelor posterioare asemanatoare pasarilor - ordinul Ornitischia, avand ca reprezentanti Iguanodonul si Triceratopsul - , si dinozaurii cu o structura a membrelor posterioare asemanatoare reptilelor - ordinul Saurischia, avand ca reprezentanti Apatosaurus si Tiranosaurus -.
Ornithischienii erau ierbivori.
Acest grup se imparte in patru subgrupe:
Ornithopode: Iguanodonul, Hypsilophodonul
Stegosaurus
Anklyosaurus: Euoplocephalus, Nodosaurus, Palaeoscincus
Cerptopsienii
Saurischienii erau printre cei mai cruzi dinozauri.
Acest grup se imparte in trei subgrupe:
Prosauropodele: Plateosaurus
Sauropodele: Ultasaurus (in jur de 17 metri), Apatosaurus, Diplodocus (se caracteriza printr-o lungime impresionanta), Plateosaurus
Theropodele singurii dinozauri carnivori. Reprezentanti: Coelofisis, Compsognatus, Allosaurus, Tyrannosaurus, Deinonychus si Ornithonimus.
Tyrannosaurus era un dinozaur de mari dimensiuni, biped, din grupa Theropidelor, care a trait in perioada Cretacicului tarziu.
Lungimea: in jur de 14 metri
Greutate: in jur de 4 tone
Tyrannosaurus era carnivor, vanand inclusiv dinozauri ierbivori.
Craniul sau mare avea falci puternice cu dinti ascutiti, in forma de fierastrau, dintre care unii aveau chiar 15 cm. Membrele anterioare mici, evident disproportionate fata de corpul masiv al animalului, aveau fiecare doua gheare ascutite; fiecare din membrele posterioare era inarmat cu trei gheare puternice indreptate inainte, care erau folosite pentru sfasierea prazii, si cu o a patra indreptata inapoi. Totusi, studiile recent indica faptul ca Tyrannosaurus se hranea mai degraba cu starvuri decat era un pradator activ. Fosilele descoperite in America de Nord si Mongolia in strate apartinand Cretacicului superior indica faptul ca specia s-a nascut si a disparut intr-un timp relativ scurt de cateva milioane de ani. Este cunoscuta o singura specie, Tyrannosaurus rex.
Velociraptor, pradator feroce de mici dimensiuni. In jur de 2 metri lungime si 1 metru inaltime.
Arsenalul lui consta in: falci cu 30 dinti foarte ascutiti, maini cu 3 degete terminate cu gheare puternice, picioare cu 4 degete terminate cu gheare puternice. Viteza in jur de 70 km/ora.
A fost gasite parti din schelete de Velociraptor in mongolia, Rusia si China.
In Romania, se pare ca ar fi trait dinozauri de mici dimensiuni (cam de marimea unor cerbi mici), mai ales in zona Tarii Hategului. Reprezentanti: Rhabdodon, Telmatosaurus (ierbivori)
Catedra de Geologie şi Paleontologie a Facultăţii de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti, a organizat de curînd, la Sibiu, cel de-al 7-lea Simpozion European de Paleontologie a Vertebratelor (7th European Workshop on Vertebrate Palaeontology - 7EWVP). Manifestarea ştiinţifică are loc în fiecare an şi a fost pentru prima dată organizată în spaţiul central-est-european. Acest fapt reprezintă o recunoaştere a contribuţiei semnificative pe care cercetătorii din această regiune o au la studiul domeniului pasionant al paleontologiei vertebratelor. Pe lângă cadre didactice, cercetători şi studenţi din România, la 7EWVP au participat cercetători din Franţa, Germania, Anglia, Scoţia, Elveţia, Belgia, precum şi din Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, acest fapt constituind o premieră în istoria EWVP.
O certă atracţie pentru participanţii la 7EWVP a fost reprezentată de posibilitatea de a vizita Ţara Haţegului (Bazinul Haţeg, cum este ea cunoscută de geologi şi paleontologi), regiune renumită pe plan mondial pentru resturile de fosile originare din ultimele momente ale evoluţiei dinosaurilor, de la finele perioadei cretacice. Cele mai apreciate fosile din Haţeg aparţin evident dinosaurilor, aceştia reprezentând unele dintre ultimele exemplare ce au populat Pământul înainte de dispariţia lor finală, acum 65 de milioane ani; alături de dinosauri s-au descoperit aici şi resturi aparţinând altor grupe de organisme, contemporane acestora, creând imaginea unui ecosistem complet. Mult mai interesant este însă faptul că mai toţi dinosaurii din Haţeg, pe lângă faptul că reprezintă specii endemice, cunoscute în lume numai din acest areal, au talii semnificativ mai reduse decât rudele lor apropiate de pe “continentâ€Â? – căci trebuie menţionat şi faptul că în timpul Cretacicului, zona Haţegului a făcut parte dintr-o insulă tropicală aflată la sud de Europa. Mulţi cercetători au pus în legătură cele două fapte, considerând dinosaurii din Haţeg ca fiind “pitici insulariâ€Â?, adică animale a căror talie s-a micşorat în condiţiile traiului într-un mediu insular, restrictiv. Noile descoperiri sugerează însă că nu toţi dinosaurii din Haţeg au avut talii modeste; unele exemplare puteau să atingă o lungime de până la 15 m, ceea ce cu greu poate fi interpretat ca “piticâ€Â?, nici chiar în universul supradimensionat al dinosaurilor. Mai mult chiar, alte vieţuitoare contemporane dinosaurilor “piticiâ€Â? din Haţeg pot fi consideraţi mai curând giganţi, cum ar fi recent descrisa reptilă zburătoare (pterosaur, în terminologia paleontologică denumită Hatzegopteryx thambema (numele putând fi tradus prin monstruoasa reptilă zburătoare din Haţeg), care este una din cele mai mari astfel de creaturi cunoscute pe Pământ în momentul de faţă, având o anvergură a aripilor de aproape 12 m şi un craniu de peste 2,5 m – un adevărat planor viu al cerurilor mezozoice.
Studiul ecosistemului cretacic din Bazinul Haţeg reprezintă o oportunitate rară pentru oamenii de ştiinţă de a cerceta şi înţelege istoria vieţii pe pământ. Exact cum insulele actuale sunt considerate adevărate “laboratoare ale vieţiiâ€Â?, fiind obiecte de interes pentru biologi şi ecologi, tot aşa înţelegerea a ceea ce s-a petrecut în “paleolaboratorulâ€Â? din Haţeg acum aproximativ 68 de milioane de ani reprezintă o provocare pentru paleontologi, pentru toţi cei interesaţi de istoria vieţii pe Pământ.
|
|
